Shop More Submit  Join Login
About Traditional Art / Student Member Alexandru IleaMale/Romania Recent Activity
Deviant for 5 Years
Needs Premium Membership
Statistics 203 Deviations 387 Comments 8,339 Pageviews

Newest Deviations

Random Favourites

Activity


Într-o noapte răcoroasă,
Colo prin valea ceţoasă,
Dintr-un limpede puhoi,
Sub lumina lunii noi,
Ieşi un mândru băieţel,
Nazdrăvan şi frumuşel,
Fiu al apei curgătoare
Şi al lunii lucitoare.
Şi din fire fără gânduri,
Ţopăi pe cele dâmburi,
De pe frunze lăi să soarbă
Roua cu lumină dalbă.
La vărsatul zorilor
Fu de statul florilor,
Până nu-şi dă seama dânsul,
Fu de-o pănură cu ursul.
Stând în codru ceva zile
Cu lupii se puse bine.
Pe vultur l-a supărat,
Da avea pe cuc fârtat.
Şi cât bătea vântu-n vale
Sta cu vulpea la taclale.
Dup-o vreme tot pe dealuri
Se cam plictisi şprinţarul,
Şi porni în lumea largă
S-afle nou prilej de şagă.
Şi ce mare tărăboi
Făcu Radu Calcă-Nori!

Merge el prin codrii lăi,
Peste gruie şi prin văi,
Şi-ntâlneşte-o gârbovită
Bătrână şi cherchelită.
Şi-o roagă vădit să-i spuie
Ce va face el în lume.
-Io nu îs o vrăjitoare
Nici de sorţi tălmăcitoare
De-mi dai o oală cu lapte
Ţi-oi spune verzi şi uscate.
De-mi dai vin după plăcere
Ţi-oi spune tot ce mi cere.
Nişte vin atunci îi luă
Şi degrabă o-ntrebă
-Cine-i pe-aici mai spurcat
Şi de pizmă-mpovărat?
-Buclucaş pe la noi nu-i
Numai vârful acului,
Şi Tontul Dimineţii
În floarea tinereţii;
June aiurit,
Lumean nesăbuit.
-Merg să curm nedreptul,
Să-i săvârşesc custul.
- Da’ de vrei tu să nu pieri
Doi tovarâşi să îţi iei:
Pe vicleanul Marţafoi
De pe dealul cu trifoi.
Un haiduc cu părul creţ
Sanchiu şi hrăpăreţ.
Şi pe fata florilor,
Momeala bărbaţilor,
Irinuca Ochi-de-Foc
Nu-ţi stă inima pe loc!

Umblă Radu cât umblă,
Dar pe fată n-o află.
Nici prin bunget gălbior
Cu obrazul ei roşior,
Când o vezi să pieri de dor.
Nici prin surul stejăriş
Tupilită-ntru-n tufiş,
Luând de toate pe furiş.
Uite Radu ce-mi zăreşte
Unde ceaţa se împrăştie:
Printre coama brazilor
Neagră-i Ţara Iazmelor.
Câte pietricele-n râu
Şi spice-n lanuri de grâu,
Atâtea umbre cârtitoare
Şi năluci spăimântătoare.
Din gura nălucilor,
Plânsetele pruncilor.
Din bujorul macului,
Poftele dracului.
Bube de duhoare,
Munci ucigătoare,
Griji apăsătoare.
Radu tare că-mi urla:
-Care dintre voi mi-a da
Salba lui de cremene,
Să-şi capete linişte?
Iazma albă-l auzea
Şi degrabă-i răspundea:
-Tovarăş de-al lighioanelor,
Prieten scump jigodiilor.
Când aud de-a tale fapte,
Limpede-i că n-ai supt lapte.
Numai rouă fermecată
Pe frunze-n zori lăsată.
Numai roua cea vrăjită
Cu lumină-mpodobită.
Radule, Răducule,
Triştea de mine-asculta,
Bunul Soare mă-ngâna.
Veselia-mi înflorea,
Mierla mă chema la ea.
Da de cănd mâncai năcaz
Nu mai am pic de răgaz.
Zi de zi închis în tină,
Neatins veci de lumină,
Umblând printre pocituri,
Sluţituri şi secături.
De spui tu cu glas frumos
Că-mi va fi de vre-un folos,
Îţi dau salba mea îndată
Cu lacrimi împreunată.
-Negreşit spun, suflete,
Ţi-ai scăzut din păcate.
Radu salba că o luă
Şi pe drum o apucă.
Dar departe n-ajunse
Că-n drum i se puse
Cete de cărnoşi,
Pâcluri de zdrenţoşi,
Şi câţiva ciolănoşi,
Vreo doi-tri tremurici
Proşti încă de mici.
Radu lesne-i de vădit
Cu mâna că i-a ciopârţit;
Şi-odihnindu-se apoi,
Frământatul Calcă-Nori
Prinse-o mână încleştată
De salba lui căpătată.
Mână dalbă şi subţire
Fată bună de soţie.
Ea-n zadar îl luă de gât
C-o trânti pân’ la pământ.
Radu vesel îi zicea:
Irinuco, dumneata,
Pe unde te-ai furişat
De-atâta te-am căutat?
Eu sunt Radu, fiu al firii,
Nu vin din taina iubirii.
De vrei salba asta scumpă
Hai cu mine şi m-ajută
S-aflu pe cel Tont aprins,
Să-i văd trupuşorul stins.
C-auzii că-i plin de dor,
Mare primejduitor.
-Pe mine-n veci nu m-a oprit
Om de rând, duh asmuţit.
Nu ştii tu, Răducule,
Nu ştii tu, semeţule,
Leul îi fiară domoale
Care-şi vede de-ale sale.
Nu-i ca Tontul Zorilor,
Temniţa părerilor.
Nu-i ca vrăjmaşul firii,
Strămurarea tânjirii.
Va fi greu să-l dovedim
Fără ca să-l amăgim.

Şi-amândoi porniră
Pe-un câmp cu sulfină.
Pe la târguri şi sate,
Pe cărări neumblate.
Tot umblând şi-ntrebând,
Printre oameni petrecând.
Şi-auziră de-o făptură
Ţâşnită din mătrăgună.
Chiţ Sprânceană-Lată,
Nici băiat nici fată.
Îngânător de stele,
Strângătoare de zile.
Merseră ei ceva vreme
Pân’ văzură ceie culme.
Povârniş cu mere coapte
Atârnând de crengi lăsate.
Pentru fala muntelui
Muntelui înaltului
Un brâu strâmt de ceaţă
Cam sură şi deasă.
Ei că se grăbiră,
Pe Chiţ de-l găsiră
La umbra moşmonului
În crângul păgânului:
-Chiţule, Chiţoaie,
Izvor de văpaie,
Dă-mi un sfat cum să omor
Pe Nătângul Zorilor,
Aiuritul sticlete
Cu ochii la fete.
Şi pe unde-şi duce veacu
Unu Marţafoi haiducu.
Chiţ că mi-l privi cu milă
Şi din gura lui ieşiră
Vorbe liniştitoare
Mult lămuritoare
Despre moartea Tontului
Şi-acioala haiducului.
Radu i-a mulţumit
Şi la drum a pornit
Călcând pe-avrămeasă
Cu tovarăşa-i frumoasă
Şi cu salba întinată
De patimi încărcată.
Patimi vărsătoare,
În el crescătoare.
Jinduri omeneşti,
Lacăte lumeşti.
Într-un sat de prin vale
Se-opriră din cale
Părăsiţi de iuţeală
Loviţi de-oboseală
Masul să le fie
La oameni de-omenie.
Vezi oamenii ce le-au zis:
Măi, necazul ne-a cuprins.
De cinci zile-ncoace
Nu ne mai dă pace
Piticoiu împănat
Cu ciocu cel uscat
Şi ceata de zburătoare,
Cintezoi, privighetoare,
Mierle, şoimi şi coţofane,
Iepurari plini de zorzoane.
Că vin să se găineze,
Să ne zgârie rău de buze.
Radu că îi auzii,
Ajutor făgăduii.
Şi-aşteptă până spre seară,
Când văzu fugind pe-afară
Secături galbine
Învălite-n pene,
Cu spuză pe-obraz,
Benghi roşu-n grumaz.
Piticoi în faţa lor,
Şi-n văzduh stol după stol.
-Irinucă, vezi să taci,
Şi prefă-te-ntr-un spurcaci.
Fugi până la Piticoi,
Şi arată-i spre zăvoi,
Unde-o sa fie-un butoi.
Butoi plin de seminţe
Iscătoare de căinţe.
Irinuca-l ascultă,
Şi-n răstimp Radu plecă
Pân’ la apa râului,
Pe sub umbra nucului.
O coajă de nucă luă
Cu pietriş că o-ncărcă,
Şi pe râu o lepădă.
Păsările ce-au văzut
De mai că nici n-au crezut:
Un butoi cât patru boi
Plimbându-se prin zăvoi.
Un ospăţ măreţ, cinstit,
Numai bun de ciugulit.
Toate-atunci l-au năpădit,
Numaidecât l-au halit.
Şi-apoi ele săturate
Dormeau liniştit pe spate.
Radu-n vânt când a şoptit,
Seminţele s-au şi trezit.
Şi când pumnul şi l-o strâns
Inima lor le-o străpuns.
Sânge de pasăre-o curs.
Râul tot de l-o spurcat,
Şapte neamuri s-o spăriat.

Şi-au mai mers ei prin noroi,
Însoţiţi de vânt şi ploi,
Cu trupul tot năduşit
Până-n ziua ce-au sosit
La dealul trifoiului,
La casa haiducului
Cu mustăţi învoalte,
Şi sprâncene-nalte.
-Iscusite Marţafoi,
Ţucu-ţi ochii amândoi!
Eu sunt Radu Calcă-Nori.
Dacă vrei să-ţi meargă bine,
Hai alătură-te mie!
Şi-om smulge mugurii vieţii
Bolundului tinereţii.
-Radule călător,
Pe nori călcător,
Ştii tu oare cât aş vrea
Să-l omor asemenea?
Că acel nătâng smintit
Viaţa-aşa mi-o înnegrit:
Tot luându-mi lacrimile,
Şi din brâu podoabele,
Din picioare unghiile.
Nici noadă nu mi-o lăsat,
Ca să-i crească lui răsad.
Şi tustrei astfel s-au dus,
Mergând drept înspre apus.
Tot cu poftă glumind
Şi cu chef povestind.
Irinuca cea aleasă
Radu vedea că-i frumoasă.
Dragoste nemuritoare
Într-o lume trecătoare.
Dragoste necontenită
Într-o lume-mprelistită.
Mergeau neatinşi de lene
Prin ţinuturi apusene,
Până pe-un drum întâlniră
Pe răguşitul Negrilă.
Vânatorul vântului
Pe faţa pământului.
-Ce faci omule străin
De te plimbi plin de venin?
-Ce să fac, bietu de mine,
Calc pe ţarina din lume.
Negriloaia împuţită
E-o femeie necinstită.
Gălbenoaca, sora mea
Toată ziulica bea.
Măcar frate-meu Roşilă
De mi-ar da câte-o slănină.
-Nu ştii oare tu, pribege,
Peste ce plaiuri îi rege
Nătăfleţul visării,
Rădăcina durerii?
Că noi vrem să-l dovedim,
S-avem cu ce să ne fălim.
Să-l luăm pe neaşteptate,
Să-l acoperim cu moarte.
Negrilă că-i privi cu silă,
Şi din gura lui ieşiră
Vorbe-amăgitoare,
Aiurea-ntorcătoare,
Neadevărate,
Bine ticluite,
Despre ţara piedicilor
Şi-a apucăturilor.
Multă vreme-a mai trecut
Pân’ ei iată ce-au văzut:
Luminişul codrului,
Lăcaşul nebunului.
Marţafoi nu şovăia
Ci degrabă se-apuca
Capcană să pregătească
Pe ţicnit să-l amorţească.
La umbră sub o rămurică
Se făcu o fântânică.
Nu cu apă limpede,
Da’ cu otravă tulbure.
Otravă spurcată şi-amară
Să n-o bei şi-a doua oară!
Ceilalţi doi se ascundeau
Şi pe tont îl aşteptau.
Când sta soarele l-amiază
L-au văzut fără vreo pază:
Cu faţa lui senină
Vărsând lumii lumină.
Cu ochii plini de jind
Şi cu buzele zâmbind.
Pielea galbenă ca ceara,
Părul negru ca smoala.
Pe la gât stau atârnate
Boabe de chin şi păcate.
La mânuţe-avea brăţări
De greşeli şi întrebări.
Pe la brâu i se vedea
Neagră şi roşie curea.
Şi el mai era-mbrăcat
Cu veşmânt de ne-nvăţat
Ca şi cerul înnorat.
Uite cum neobrăzatul
Îşi îndreaptă veşmântul
Şi o ia către fântână
Să-şi mai ude voia bună.
Dar ştia el ce ştia
Suliţa de o-mplânta
Tocmai în ghizdul fântânii
În frăgezimea cărnii.
Voii bune-adăgând,
Pe venetic ucigând.
Vâzând sânge cum curgea
Radu sus se ridica
Şi-n gura mare-i striga:
Tembel de tri parale
Cu ochi stinşi de orbire.
Nătărău fără minte
Părăsit de cuvinte.
Să ştii c-a ta nesăbuire
Te va duce la pieire.
Radu astfel îi vorbii,
Şi-apoi nu mai zăbovii,
Salba de şi-o prefăcu,
Ghioagă straşnică-şi făcu.
Pietricele-mpreunate,
Bolovan cu cuie late.
Firicelul cel subţire,
Lemn zdravăn după fire.
Şi ca un leu cu ochi mierii
La neghiob se repezii,
Cu Irinuca de-a dreapta
Să-l taie cu custura.
Şi-astfel s-au bătut o vreme
Scuturând săraca lume.
Lovitura cremenelui,
Înnegrirea cerului.
Atingerea cuţitului,
Năpasta pământului.
Înţeparea suliţei,
Contenirea nădejdei.
Berbecul se întărâta,
Grangurul se învărtea,
Siminocul se-apleca.
Bătaia cand se înteţea,
Văzduhul se învineţea.
Două boabe de-avrămeasă
Şi o piatră de pucioasă
Iute se rostogoleau,
Zgomotos se tot ciocneau.
O luptă încrâncenată,
Sângeroasă şi nedreaptă.
O luptă aspră şi cumplită,
Cruntă şi cam necinstită.
Tot soiul dobitocesc,
Şi-ntreg neamul păsăresc,
Văzând scânteile cum pică
S-au ascuns de mare frică.
Încercau ei ce-ncercau,
În lături nu se dădeau,
Dar vrăşmaşul n-obosea,
În lături nu se dădea.
Râdea de nădejdea lor,
Se zărea învingător.
Vai, sărac piciorul lui,
Picioruşul Radului,
Străpuns de arma tontului.
Radu şi cu Irinuca
Nu mai aveau ce încerca.
Fugeau cât de departe
Ca să scape de moarte.
Pân’ la poala muntelui,
La casa păcurarului.
Acolo să se odihnească.
Rănile să-şi oblojească.
Răducu tot jinduia,
Multe-n lume îşi dorea.
Acăţat de carne
Ca scaiul de haine.
Alipit de lume
Ca omul de nume.
Rana oblojind-o,
Iute vindecând-o.
Irinuca se gândea,
Şi lui Radu îi vorbea,
Cum să facă să se-ntoarcă,
Să doboare pe năpârcă.
Da’ Radu când auzea,
Uite astfel îi grăia:
Irinuco, glas de cuc,
Dă-l naibii de hăbăuc.
Mergi spre miazăzi şi află
Ţara Roşie-a lui Roşilă.
Când doarme t-i furişa,
Şapte corobeţe-i lua.
Cât de repede-i veni
Pe spinarea pajurii.
Corobeţele-om hali,
Rânduiala lumii-om ştii.
Pe-o frunză de leuştean
Om zbura la ciocârlan.
Ciocârlan om cetlui,
Sânge alb om înghiţi,
Trupul de ni l-om dosi.
Şi ne-om duce, fată, duce,
L-acea tainică răscruce.
La frântura pământului.
La propteaua cerului.
Tot pe nori călcând,
Văzduhul străbătând.
La stele ne-om urca,
Cu ele ne-om asemâna.
La stele ne-om sui,
Cu ele om sălăşlui.
Spaima muncii îmbrăţişa,
Dar fu tăiată de suiş.
Ţâncul se ivi în tihna ocolirii silirii.

deviantID

Alex-Wanderlust
Alexandru Ilea
Artist | Student | Traditional Art
Romania
Hi everyone, I am rather new here and I hope to get better and learn new stuff from all the great people lurking about :).

Current Residence: Romania
Favourite genre of music: rock, electronic, classical
Favourite style of art: aboriginal, psychedellic
Operating System: Windows XP
MP3 player of choice: iPod
Personal Quote: A human is like a river, and Divinity is the Ocean
Interests

AdCast - Ads from the Community

×

Comments


Add a Comment:
 
:icons-kmp:
s-kmp Featured By Owner Dec 10, 2011
:w00t: Thanks for the Fave on [link] :)
Reply
:iconrazorcandi:
RazorCandi Featured By Owner Oct 10, 2011
Thanks :) Yes I am in Romania. Moved here a little over 3 years ago. I'm near Brasov. Beautiful country :love:
Reply
:iconalex-wanderlust:
Alex-Wanderlust Featured By Owner Nov 5, 2011  Student Traditional Artist
Glad you're enjoying yourself :D looking forward to more artistic photos from you!
Reply
:iconvladivladiana:
vladivladiana Featured By Owner Apr 26, 2011
dragut profil alex! ;)
Reply
:iconalex-wanderlust:
Alex-Wanderlust Featured By Owner Apr 27, 2011  Student Traditional Artist
merci :D
Reply
:iconthescorpionsnature:
TheScorpionsNature Featured By Owner Jun 8, 2010  Professional Digital Artist
Win 1 Year Premium membership. Watch me, and post a comment in my last journal for further information.
Reply
:iconzynultravioleta:
ZynultraVioleta Featured By Owner Apr 1, 2010  Student General Artist
:lmao: XD
Reply
:iconalex-wanderlust:
Alex-Wanderlust Featured By Owner Apr 3, 2010  Student Traditional Artist
:wizardhat:
:lemon:
Reply
:iconzynultravioleta:
ZynultraVioleta Featured By Owner Apr 11, 2010  Student General Artist
:plug::cd: :lock:
Reply
:iconpetiboy:
Petiboy Featured By Owner Mar 15, 2010
Thank you for the fave and the kind words :) Have a nice day! :blackrose:
Reply
Add a Comment: